Documentele pe care ANAF le cere la crypto
Ce urmărește ANAF când vine vorba de criptomonede
Din 2021, România are un cadru fiscal clar pentru veniturile din criptomonede, iar ANAF a început să îl aplice sistematic. Nu există încă un schimb automat de date cu toate bursele europene, dar există obligația exchange-urilor înregistrate în UE de a raporta clienții, iar directiva DAC8 va intra în vigoare în 2026 și va aduce schimb automat de informații. Practic, pentru un român care a vândut Bitcoin pe o platformă europeană, urma rămâne în sistem.
Controalele pornesc cel mai des din trei direcții: sume mari intrate în conturi bancare fără justificare, declarații unică depuse cu sume care nu corespund mișcărilor bancare și sesizări din partea altor instituții. Un transfer de 80.000 de lei din contul unui exchange către un cont ING sau BCR ridică automat un semnal, mai ales dacă persoana nu are alte venituri declarate.
Un punct important: ANAF nu taxează deținerea de criptomonede. Taxează câștigul realizat la momentul schimbului sau al vânzării. Atât timp cât monedele stau într-un portofel, fără a fi tranzacționate, nu există fapt fiscal. Confuzia apare la schimburile între criptomonede, de exemplu Bitcoin în Electroneum sau Cardano în USDT, care sunt tratate ca evenimente impozabile.
Cum se contabilizează corect tranzacțiile cu criptomonede
Pentru persoanele fizice, venitul din criptomonede se declară prin Declarația Unică, în regim de venituri din alte surse, cu o cotă de 10% aplicată câștigului net. Câștigul net se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul de achiziție, iar pierderile dintr-o tranzacție se pot compensa cu câștigurile din același an, în limita aceleiași categorii de venit.
Aici intervine partea pe care aproape toată lumea o neglijează: documentarea. Fără un istoric de tranzacții exportat din platformă, cu date, sume și prețuri în lei la cursul BNR din ziua respectivă, calculul devine o estimare pe care inspectorul o poate respinge. Cel mai simplu obicei sănătos este să păstrezi un fișier lunar cu extrasele din exchange, screenshot-uri ale soldurilor și confirmările bancare pentru fiecare retragere în lei.
Pentru cei care tranzacționează frecvent, un cont separat dedicat cripto, folosit exclusiv pentru alimentări și retrageri către exchange, simplifică enorm reconstituirea fluxului. Contabilii care lucrează cu astfel de clienți cer de obicei un tabel cu coloane fixe: data achiziției, cantitatea, prețul unitar în lei, comisionul și cursul BNR. Cursul se aplică la data fiecărei operațiuni, nu la finalul anului.
Forarea și veniturile din minerit
Mineritul, sau forarea criptomonedelor, este tratat diferit. Dacă activitatea este ocazională și nu are caracter de continuitate, venitul se încadrează tot la alte surse. Dacă rulezi o fermă cu consum mare de energie, cu contracte și facturi lunare la Electrica sau Enel, ANAF poate considera că desfășori o activitate economică și atunci discuția se mută spre PFA sau microîntreprindere, cu contribuții sociale aferente.
Un detaliu practic: costul energiei electrice este deductibil doar dacă activitatea este declarată ca atare. Mulți mineri amatori din apartamente cu doi-trei GPU-uri descoperă la control că nu pot justifica consumul de câteva sute de lei lunar, iar cheltuiala nu le este recunoscută la calculul câștigului.
Ce verifică efectiv un inspector și ce documente cer
Într-un control la persoană fizică, inspectorul pornește de la extrasele bancare și de la sumele raportate în Declarația Unică. Cere apoi sursa fondurilor pentru intrări și dovezi pentru costul de achiziție. Dacă nu poți arăta când și cu cât ai cumpărat, câștigul poate fi calculat pornind de la zero, ceea ce înseamnă impozit pe întreaga sumă încasată.
Declarația Unică se depune până la 25 mai pentru veniturile din anul precedent, iar plata se face în același termen. Cine a obținut câștiguri sub 200 de lei pe an nu are obligație de declarare, dar pragul este atât de mic încât, practic, orice tranzacție serioasă îl depășește. Pentru cei care folosesc platforme precum Interactive Brokers pentru expunere indirectă la Bitcoin prin ETF-uri, regimul fiscal este cel al veniturilor din investiții, cu reguli proprii de declarare la broker.
O greșeală des întâlnită: oamenii cred că dacă au ținut monedele într-un portofel hardware timp de trei ani, câștigul este scutit. Nu există scutire pe durata deținerii. Există doar impozit pe câștigul realizat, indiferent dacă a trecut o lună sau cinci ani.
Cum îți organizezi evidența ca să dormi liniștit
Un sistem minim funcțional are trei componente. Primul este un jurnal al tranzacțiilor, ținut în spreadsheet sau într-un tool de portofoliu, actualizat la fiecare operațiune. Al doilea este un dosar cu extrasele lunare din fiecare platformă și din bancă. Al treilea este un calcul anual al câștigului net, făcut în ianuarie, înainte de depunerea declarației.
Cei care fac transferuri frecvente între exchange-uri sau folosesc un card crypto pentru plăți zilnice trebuie să știe că fiecare plată cu cardul reprezintă o vânzare de criptomonedă la momentul respectiv. Cumpărarea unei cafele plătită cu Bitcoin nu este doar o plată, este și un eveniment fiscal, cu un câștig sau o pierdere calculată la prețul din acea secundă. Pentru sume mici, efortul de documentare depășește impozitul, dar istoricul trebuie totuși păstrat.
Pe partea de plată, impozitul de 10% se achită prin ordin de plată către bugetul de stat, cu codul de obligație fiscală corect. Un contabil care a mai lucrat cu astfel de dosare economisește câteva ore bune, mai ales când trebuie reconstituit un istoric de sute de tranzacții dintr-un an în care piața a fost volatilă.
În final, cel mai util reflex este să tratezi criptomonedele ca pe orice alt activ financiar: cu intrări și ieșiri urmărite, cu costuri justificate și cu declarații depuse la timp. Restul este zgomot.